Prezentare comuna Brebu
Amplasare

Comuna Brebu este situata in partea de nord-vest a Judetului Prahova, la 7 km nord fata de municipiul Campina si la cca 40 km fata de municipiul Ploiesti – resedinta de judet. Comuna este alcatuita din 4 sate: Brebu Minastirei, Brebu Megiesesc, Pietriceau si Podu Cheii. Conform datelor inregistrate la recensamantul din 2010, populatia stabila era de 7206 locuitori. Satul de resedinta este Brebu Manastirei si are rangul IV conform ierarhizarii localitatilor rurale pe ranguri din legea nr 351/2001. Celelalte trei sate au rangul IV, statul de sate competente si sunt: Brebu Megiesesc Pietriceaua si Podu Cheii.

Cele mai mari sate sunt Brebu Minastirei si Brebu Megiesesc; ele sunt aglutinate si functioneaza ca un singur organism urban. Exista o delimitare conventionala, administrativa intre aceste sate pe un drum (o axa longitudinala N-S). In documentatie, cele doua sate sunt tratate ca un singur organism urban sub denumirea de « Brebu ». Satul Pietriceaua este a treia asezare ca ordin de marime in cadrul comunei si este amplasata la nord fata de Brebu.

Teritoriu administrativ al comunei Brebu are o suprafata de 5.852 ha si urmatorii vecini:

Nord:   Comnele Valea Doftanei si Bertea;

Est:      Comunele Alunis si Cosminele

Sud:     Comuna Telega

Vest:    Municipiul Campina si comuna Sotrile.

Atestare documentara Brebu

Brebu apare atestat in cronicile brasovene ale schimburilor comerciale cu diferite targuri si sate sin Tara Romaneasca in anii 1529, 1530, 1543. Potrivit documentelor scrise, acum 450 ani negustorii din Brebu duceau marfuri la Brasov. Un hrisov datat in anul 1564 de Petru cel Tanar, fiul lui Mircea Ciobanu, mentioneaza ca Brebu este « o veche si dreapta mosie » si rezolva un « litigiu intre Milea Radu si Vladu », care cumparasera un teren la Brebu de la Stanislav, Dactu si Nan. Acest teren care le fusese luat cu forta de Tudor Logofatu si cu fratii lui, dar parcalabul Iancu nu i-a lasat sa intre in posesia averii, ceea ce a dus la rejudecarea procesului. Tot in acest hrisov se spune ca « acesta mai sus ocine (inclusiv Brebu) au fost toate a lui Basarb Voievod », ceea ce de fapt poate fi considerata o atestare a existentei satatului in vremea intemeierii Tarii Romanesti.

Un alt document important este hrisovul prin care Constantin Serban Voievod face dreptate la 1654 Brebenilor in plangerea lor, impotriva uzurparii drepturilor lor de catre Matei Basarab, document in care se specifica precum ca Depresiunea Brebului a fost a mosnenilor de bastina batrana, respectiv din mosi stramosi si “dreapta dinceputul statului”. Din aceste documente se observa ca, desi ele dateaza din secolul al XVII , atesta existenta Brebului de aproximativ 600 ani, respectiv din timpul lui Basarab (1310 -1352).

Pietriceaua : despre muntele Pietriceaua se vorbeste intr-un document dat de Neagoe Basarab la 1518, prin care intra in stapanirea “ lui Dragomir si a fetei sale Neacsa” asupra anumitor mosii intre care si asupra acestui munte. Satul a fost infintat insa se pare la 1552, cand stramosii actualilor locuitori cumpara muntele de la Radu I. Neagu , iar actul este intarit de Petru Mircea Voievod, precizandu-se ca este “ facut de a lor buna voie in fata domniei mele”.

Podul Cheii, ca mosie este mentionat in cartea de judecata data de Mihai Viteazu la 20 august 1596, prin care intareste propietar in Brebu pe Popa Frateanu si fiul sau Baico, spunandu-se : « si iar a cumparat Baico din toata partea lui Oancea de la Podul Cheii ».

Originea denumirii comunei si satelor

Supozitia cea mai acceptata in legatura cu originea denumirii comunei este aceea ca vine de la BREB ( Castor) rozator care traia odinioara in tara noastra si care a trait pana acum 80-90 ani si in Brebu, lucru confirnmat de batranii satului si de istorici, printe care si Nicolae Iorga, care nu exclude insa ipoteza unui stramos care a intemeiat satul care mai tarziu i-a preluat numele.

A doua supozitie este aceea ca numele vine de la florile brebenel (Corydalis mashalliana si solida) sau de la breaban (Dentaria glandulosa). Inante de popularea lui, pe platoul Brebean existau probabil multi brebenei ( Marele Dictionar Geografic al Romaniei).

O a treia supozitie este aceea ca omul care a intemeiat localitatea s-ar fi numit Brebu.

Denumirile de Brebu Manastirii si Brebu Megiesesc au aparut dupa procesul de la 1654, cand Constantin Serban a impartit longitudinal satul in doua , o parte a manastirii si o alta vecina ( megiesa). Prima parte mai era denumita si “Malul Lupului”, deoarece este dezvoltat pe malul acestei ape, iar a doua “Silistea” respectiv loc de sat sau loc necultivat, plantat cu pomi si care este plasata pe malul Doftanei (partea sudica nu era pana acum 100 ani locuita). Satul Podul Cheii poarta denumirea locului pe care se gaseste – podul de deasupra Cheii Brebului, iar satul Pietriceau si-a luat numele de la dealul pe care se gaseste.

Evolutia administrativa

Pana la 1650, Brebu a fost o singura comunitate, o singura unitate administrativa, o comuna mosneneasca de oameni liberi, care stapaneau suprafata de teren pe care o au si azi cu exceptia satului Pietriceaua, care forma o unitate administrativa separata. In anii 1650 Matei Basarab vrand sa inzestreze manastirea construita de el, le cere locuitorilor sa renunte la mosia Brebu, oferindu-le in schimb o mosie la Baicoi. Acestia refuza si domnitorul tarii ii alunga in mijlocul padurii si le aprinde casele ca sa devina clacasi. Dupa moartea lui Matei Basarab, in 1654, noul domn Constantin Serban Voievod , judeca in divan plangerea mosnenilor brebeni impotriva fostului domn si la 12 iunie 1654 le face dreptate. Cautand insa a impaca si manastirea, el impate artificial satul in doua: Brebu Manastirii si Brebu Megiesc.

Din acest moment si pana la 1864 a avut loc, dupa secularizarea averilor manastiresti, impropietarirea taranilor si o noua reforma administrativa, cele doua sate functionand ca unitati administrative distincte cu parcalabi separati. Sub administratia Brebu Manastirii intra si mosia, apoi satul Podul Cheii. Satul Pietriceaua a existat ca unitate administrativa separata, cu parcalabi propii pana la reforma administrativa de la 1864, cand a fost inglobat comunei Brebu. La o reforma administrativa din 1925, Pietriceaua este separata ca o comuna aparte, dupa care la reforma administrativa din anii 1928-1930 a fost din nou alipita comunei Brebu. In anii 1929-1932 comuna Brebu cuprindea in teritoriul sau administrativ si comuna Sotrile cu toate satele ei.